Am plecat intr-o sambata seara la o petrecere cu fetele mele. Piciorusele mele obosite de atata ambreiaj, acceleratie, frana, au incaltat voioase tocurile de 12, s-au uitat in sus fericite la "little black dress", iar cu parul in ochi am pornit spre party. Lume multa, noi toate la aceeasi masa. Poze shoka, panarama multa, dans si efervescenta, pana ne-am dat seama: una dintre noi s-a dus. A doua pe anul asta. Se marita, iar noi acum dansam la ea la nunta. Cred ca trebuie sa incepem sa fim oameni mari. Seriosi si maturi.
Privind la mirele care imi sorbea prietena mireasa din ochi, ma gandeam aiurea la prietenele mele, in general. Cat ma bucur ca cele care si-au gasit pe cineva au langa ele persoane care le iubesc cu adevarat, iar celelalte care sunt singure nu au pe nimeni care sa le faca sa sufere. Mai bine asa decat prin divorturi la 25 de ani. Mai bine asa decat cu nenorociti care gasesc placere sa le chinuie. Caci, da, femeia e miloasa si slaba din punctul asta de vedere, iar cand iubeste indura multe de dragul dragostei. Prea multe si nejustificat. Si nu e bine. Si pentru ce?
Pentru ca si-a imaginat de cand se stie ea ziua asta... cand va fi in alb, langa el, Printz Cearming, mai frumoasa ca niciodata radiind de atata dragoste. Trebuie sa recunosc ca niciodata pana s-a maritat vara mea nu m-am gandit cu prea multe detalii la vreo nunta, a mea sau a altcuiva. Singura chestie care ma fascina era rochia si voalul :)) Obisnuiam cand eram tare mica si ma jucam prin casa, sa imi pun in cap perdeaua alba din sufragerie, caci imi imaginam nicidecum o trena lunga (cum poate era normal), ci un ditamai voalul :D
Iar tinerele corporatiste de la multinationale sa ma lase in pace cu "cariera inainte de toate". Niste frustrate! Toate in adancul lor isi doresc si isi imagineaza ziua asta, cum visez eu acum la al 13-lea salariu... Geez... Numai ca pana le cade cu tronc un tanar pe cal alb (joke - ar fi de la Socola :P) e mult mai usor sa bravezi si sa zici ca pe tine te intereseaza altceva si momentan nu ai in targetul personal pe 5 ani si o relatie stabila... Cand te pocneste nu mai ai scapare!
Am auzit o teorie buna zilele astea. Ca de fapt nu exista the one, pur si simplu la un moment dat in viata interiorul persoanei tale decide sa se linisteasca, sa se aseze la casa lui, cum zice romanul, iar persoana cu care esti in acea perioada devine the one. M-am gandit ceva timp la treaba asta, cica e contrara principiilor mele, dar nu o data am fost tentata in viata sa zic la fel despre unele cupluri care se casatoreau. La varste mai inaintate. Imi lasau impresia ca s-au saturat de cautat, ca au trecut atata prin viata, ca s-au plictisit sa mai simta, iar ceea ce au gasit linistit langa ei e destul. Un amic animat de o dragoste platonica. Da, baietii sunt prosti, iar fetele viseaza prea mult! mi-ar zice acum din nou amicul meu cu ochi albastri/verzi... Da, inca mai visez o perioada.
Mai visez inca la sufletul acela care sa ma faca sa zambesc de dimineata doar pentru ca ma trezesc in bratele lui, sa imi bata inima mai tare cand vad ca ma suna, sa stiu ca lacrima mea va curge pe obrazul lui, iar el o va face sa dispara. Caci el cu siguranta ma va considera un dar si ma va pretui ca atare si nu va risca nimic sa ma piarda. Vorbele lui ma vor linisti mereu, iar forta mea ii va da tarie sa mearga mai departe. Langa el simti ca dansul nebun al vietii are sens, iar cu el ai dansa pana dimineata in zori. Si-l voi iubi pentru ca ma va lasa sa fiu EU. Un EU separat de el, o fiinta care l-a ales pe masura sufletului ei.
In dragoste unul iubeste mai mult, iar celalalt mai bine.
Pussycat.
Privind la mirele care imi sorbea prietena mireasa din ochi, ma gandeam aiurea la prietenele mele, in general. Cat ma bucur ca cele care si-au gasit pe cineva au langa ele persoane care le iubesc cu adevarat, iar celelalte care sunt singure nu au pe nimeni care sa le faca sa sufere. Mai bine asa decat prin divorturi la 25 de ani. Mai bine asa decat cu nenorociti care gasesc placere sa le chinuie. Caci, da, femeia e miloasa si slaba din punctul asta de vedere, iar cand iubeste indura multe de dragul dragostei. Prea multe si nejustificat. Si nu e bine. Si pentru ce?Pentru ca si-a imaginat de cand se stie ea ziua asta... cand va fi in alb, langa el, Printz Cearming, mai frumoasa ca niciodata radiind de atata dragoste. Trebuie sa recunosc ca niciodata pana s-a maritat vara mea nu m-am gandit cu prea multe detalii la vreo nunta, a mea sau a altcuiva. Singura chestie care ma fascina era rochia si voalul :)) Obisnuiam cand eram tare mica si ma jucam prin casa, sa imi pun in cap perdeaua alba din sufragerie, caci imi imaginam nicidecum o trena lunga (cum poate era normal), ci un ditamai voalul :D
Iar tinerele corporatiste de la multinationale sa ma lase in pace cu "cariera inainte de toate". Niste frustrate! Toate in adancul lor isi doresc si isi imagineaza ziua asta, cum visez eu acum la al 13-lea salariu... Geez... Numai ca pana le cade cu tronc un tanar pe cal alb (joke - ar fi de la Socola :P) e mult mai usor sa bravezi si sa zici ca pe tine te intereseaza altceva si momentan nu ai in targetul personal pe 5 ani si o relatie stabila... Cand te pocneste nu mai ai scapare!
Am auzit o teorie buna zilele astea. Ca de fapt nu exista the one, pur si simplu la un moment dat in viata interiorul persoanei tale decide sa se linisteasca, sa se aseze la casa lui, cum zice romanul, iar persoana cu care esti in acea perioada devine the one. M-am gandit ceva timp la treaba asta, cica e contrara principiilor mele, dar nu o data am fost tentata in viata sa zic la fel despre unele cupluri care se casatoreau. La varste mai inaintate. Imi lasau impresia ca s-au saturat de cautat, ca au trecut atata prin viata, ca s-au plictisit sa mai simta, iar ceea ce au gasit linistit langa ei e destul. Un amic animat de o dragoste platonica. Da, baietii sunt prosti, iar fetele viseaza prea mult! mi-ar zice acum din nou amicul meu cu ochi albastri/verzi... Da, inca mai visez o perioada.
Mai visez inca la sufletul acela care sa ma faca sa zambesc de dimineata doar pentru ca ma trezesc in bratele lui, sa imi bata inima mai tare cand vad ca ma suna, sa stiu ca lacrima mea va curge pe obrazul lui, iar el o va face sa dispara. Caci el cu siguranta ma va considera un dar si ma va pretui ca atare si nu va risca nimic sa ma piarda. Vorbele lui ma vor linisti mereu, iar forta mea ii va da tarie sa mearga mai departe. Langa el simti ca dansul nebun al vietii are sens, iar cu el ai dansa pana dimineata in zori. Si-l voi iubi pentru ca ma va lasa sa fiu EU. Un EU separat de el, o fiinta care l-a ales pe masura sufletului ei.
In dragoste unul iubeste mai mult, iar celalalt mai bine.
Pussycat.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu