sâmbătă, 4 octombrie 2008

Idei... noi... (post vechi)

Odata un om s-a indragostit de o pustoaica. Ii placea cum scria. Cuvintele ei izbucnite din suferinta il faceau sa o iubeasca la nebunie. Simtea ca prin tot ce scria ea il intelegea mai bine ca oricine. Asa ca ea i-a scris o poveste de dragoste. Il privea si il iubea si ea. De aceea nu a ales pana la urma finalul initial, gandit in nopti pline de lacrimi, ci unul in care lumea avea sens si urma sa ii dea speranta.

Am citit si eu povestea ei......... am trait povestea ei............ dar cu finalul initial :)

Zapada ma intristeaza, iar aici a nins tot weekendul.... Imi aminteste parca de tot ce mi-am dorit de cand aveam cativa ani si nu am reusit sa fac pana acum. Din vina mea sau pentru ca asa a fost sa fie. Visele sunt facute sa fie daramate. De aceea am invatat sa nu mai fiu dezamagita cand visele construite cu altii nu mai reusesc; dar inca nu m-am obisnuit sa nu ma mai intristez cand visele mele nu ma fac sa ajung acolo unde vreau.
Eram vesela intr-o iarna pe strazile Parisului. Am vrut sa ajung din nou acolo cu el, sa impart intreaga dragoste care am simtit-o in acel oras.... dar e prea tarziu... Si pentru regrete, si pentru dragoste.....

Niciun comentariu: