Un roman in Italia (partea III)

Milano l-am gasit mai linistit decat mi-l inchipuiam pentru ca multi localnici erau plecati in concedii. Numai bine de vizitat. De altfel aici e atmosfera tare aiurea daca este foarte cald. Nu prea este vegetatie si simti ca nu ai aer. Eu am prins mai innourat si a fost numai bine de plimbat si vizitat.

Inainte sa plec in concediu m-am documentat foarte mult despre ce sa vizitez in Italia si gaseam tare putine locuri in Milano care merita sa fie vizitate. Plus ca mai intram pe niste forumuri facute special pentru Milano si se mai trezea cate unul sa puna obiective turistice din Torino... Iar eu mi-am dat seama cu 2 saptamani inainte de a pleca in Italia ca cel mai mare muzeu al Egiptului nu este in Milano, ci in Torino, si tot acolo este muzeul Fiat, nicidecum in Milano... :(

Asa ca daca stati putin in Milano principalele locuri se gasesc destul de usor:

• Duomul
• Teatro alla Scala
• Galleria Vittorio Emanuele II
• Castello Sforzesco
• Biserica Santa Maria delle Grazie care are una din cele mai cunoscute picturi ale lui Leonardo da Vinci - "Cina cea de taina"

Daca stati mai mult si sunteti pasionati de muzee de tot felul, acest link va poate ajuta. Eu una as fi vrut sa vad muzeul dedicat lui Leonardo da Vinci, insa l-am sacrificat :D pentru a vedea San Siro.


Ma bucur tare mult ca l-am vazut, ca asa am si aflat ca e al 5-lea stadion ca marime din Europa, primul fiind Camp Nou din Barcelona, al echipei mele de suflet. E un sentiment tare placut sa mergi pe unde a calcat Maldini sau Van Basten. E amuzant sa afli ce inseamna fiecare culoare de pe scaune, istoria stadionului si ce inseamna sa fie impartit intre doua echipe de fotbal rivale.

Ziceam la inceput ca am gasit putine obiective turistice in Milano. Cand am ajuns acolo mi-am schimbat parerea. Milano in sine trebuie vizitat. Tot ce inseamna centru, zona 1 pe harta, este un monument, numai cladiri vechi, refacute, marete si impunatoare. Strazi intregi de magazine cu haine, cosmetice si pantofi. Cafenele cochete si colorate in plina strada.

O chestie faina la italieni. Au acelasi bilet pentru orice mijloc de transport. Conteaza distanta pentru care il cumperi (daca iesi din oras langa o comuna limitrofa). In functie de distanta are valabilitate 75 min sau 90 min. Poti calatori cu acelasi bilet de mai multe ori in intervalul de timp pentru care este valabil. Un lucru tare bun cand ai de schimbat mai multe mijloace de transport intr-un oras mare. Se pare ca la noi la Bucuresti va mai dura mult pana se va lua aceasta masura, caci acest lucru ar veni numai in avantajul locuitorilor, nu si al primariei.... Anyway, noi in Milano am luat un bilet care avea valabilitate toata ziua (3 euro) si ne-am plimbat cat am vrut cu orice. Si a fost nevoie, caci San Siro este taaaaaarrrrreee departe si se ajunge cu tramvaiul 16 (care merge btw in stil cipriot - incet, incet :D). Dar a meritat! :)

Mancarea este buna, prajiturelele si mai bune (panini), iar inghetata - the best!!!! :D Moda... :-? Parca nu am vazut oameni innebuniti dupa shopping precum spaniolii, care cumparau de dimineata pana seara. Se imbraca interesant, insa am vazut si combinatii fatale si ce imi parea mai rau era ca parca isi achizitionasera cele mai urate articole de la firme precum Prada sau Louis Vuitton... Nah, banul nu aduce automat si bunul gust. Italienii?... :D Cei buni sunt luati, cei batrani si urati sunt disponibili :) Nu am avut ocazia sa cunoastem indeaproape pe vestitii amorezi italieni ca am avut bodyguardul dupa noi (prietenul Ancai), dar spre deosebire de ce fac cand vin prin strainatate, la ei in tara au un mod subtil de abordare. Iar ceea ce vad ca fac italienii pe la noi, fac albanezii si marocanii prin Italia.



Oricum "amore, amore" e la mare pret in Italia, sunt intr-adevar foarte romantici si visatori. Isi declara dragoste pentru totdeauna, prin lacate legate de poduri sau garduri, cred in dragostea eterna, viseaza sa ramana pentru totdeauna, chiar daca la coltul urmator isi inseala prietenul/prietena/sotul/sotia. Din exterior e amuzant. Aveam impresia ca familia e ceva mai mult in Italia, de la atatea filme cu mafia lor, insa se pare ca se pune mai mult pret pe ea in sud.

Au mai ramas locuri interesante de vazut. Calatoria mea in Italia nu se termina aici. Imi doresc sa vad Florenta, Pisa, Roma si zona Siciliei. Sper sa fiu la fel de placut impresionata ca si de calatoria prin nordul Italiei (poze).

Un roman in Italia (partea II)

"A fost frumos? E faina Italia? Cum sunt italienii?" Cred ca astea erau cele mai frecvente intrebari pe care mi le adresau toti cand m-am intors in tara. Nu as putea da un raspuns clar la nici una din intrebari, doar la faptul ca a fost frumos, a fost concediu, a fost o iesire, iar mie imi place sa calatoresc; iar cand vizitez un loc nou nu prea conteaza pe unde e.

Daca vreti sa va planificati o vacanta in Italia, e mai bine sa nu o faceti in august, decat daca planuiti sa stati mai mult de o saptamana. Pe vremuri, acum vreo 20 de ani, luna august era moarta in Italia, toti isi luau concedii si efectiv tot era inchis si nu aveai ce face. Daca ramaneai in tara iti aprovizioneai casa bine caci nici supermarketurile nu erau deschise ca in restul anului. Acum insa timpurile s-au mai schimbat, dar nu cu mult. Multi isi iau concediu in aceasta perioada sau dupa Sf Maria si isi inchid barul, cafeneaua, iar intr-un oras mic (cum am stat eu) lucrul acesta se simte. E mult mai liniste decat de obicei, iar cand te paleste vreo dorinta cam greu sa o obtii.

Insa acolo unde se puteau scoate bani din turism, Italia fierbea. Venetia am vizitat-o pe o vreme superba, cald pana la lesin, aglomerata si efervescenta. Totul costa, chiar si daca iti dau o bucata de material sa te acoperi cand intri in San Marco (daca esti ca mine in pantaloni scurti si maieu :P). De cum intri in gara la Venetia incep magazine cu suveniruri: masti, sticla de Murano si papusi din portelan. Normal la suprapret. Nu am vazut-o asa murdara precum in pozele altor prieteni care au fost prin Venetia si nici nu mi se parea ca mirosea a canal. Si zic ca m-am plimbat destul de mult. Singura data cand am simtit un iz mai ciudat a fost in plimbarea cu vaporasul pe Grand Canal, insa sincer la noi la mare miroase mai urat :D Cand am fost intr-o tabara la mare prin clasa a 11-a am stat in Venus si mergeam des pe plaja pana la Saturn. Am cunoscut atunci niste mirosuri pe care nu as fi vrut sa le aflu. Caci si la noi se pare ca in mare se duc cam toate "gunoaiele" de la hoteluri.


In rest Venetia m-a cucerit. Mi se pare unul din cele mai romantice locuri dintre cele pe care le-am vazut pana acum. INSA... din cauza aglomeratiei (care se pare ca este indiferent de anotimp) nu exista o atmosfera propice petrecerii unui concediu romantic in doi. Eu cel putin nu as putea-o simti. Insa in imaginatia mea va exista acolo o camera de hotel cu vedere spre mare, va exista o gondola care sa ne plimbe prin cele mai inguste canale din Venetia, va exista un restaurant cu multe flori pentru o cina linistita, va exista un apus de soare cu el de mana, in sunetul valurilor care se izbesc de tarm.

Trecand mai departe... E destul de usor sa te orientezi din gara pana in Piazza San Marco pentru ca sunt indicatoare pe cladiri care te indreapta spre San Marco, punctul principal de pe insula. E mai greu sa gasesti un pod anume (eu una nu am ajuns sa vad "Puntea suspinelor"). Langa San Marco sunt cam si cele mai ieftine tarabe cu suveniruri, cele de pe drum spre Piazza mai adauga 1-2 euro la fiecare prostioara. Zic asta pentru ca stand in Venetia se cheltuie mult (Venetia este scumpa...) si fiecare euro conteaza. Mai ales daca vreti sa vizitati si celelalte insule.

Am fost surprinsa sa vad ca mastile nu costa atat de mult. O masca mare si frumoasa (cam toate sunt, de altfel) e in jur de 25 de euro. Daca as fi avut o casa care sa mearga cu asa ceva si niste loc prin bagaj (ca vin cu pene sau alte accesorii care o fac si mai mare :D) cred ca mi-as fi achizitionat una ca amintire. Asa mi-am luat doar un joker smecher pe care mi l-am pus pe frigider. O mica bucata de Venetie la mine in bucatarie ;).

Un roman in Italia (partea I)

Cred ca am inceput de vreo 3 ori sa scriu despre vacanta in Italia, insa imi veneau atatea lucruri in minte incat nu stiam cum sa le pun pe toate pe "foaie". Inceputul vacantei nu a fost placut (cred ca nici unul nu prea este) pentru ca a insemnat un drum la Bucuresti, traversarea orasului pana pe Baneasa, asteptarea in Baneasa si imbarcarea de pe Baneasa.

Nu cred ca exista aeroport mai urat decat Baneasa. Mic, inghesuit, abia are lumea unde sa astepte avionul, iar cand se formeaza o coada nu stii exact la ce "ghiseu" stai: "Scuzati-ma. Aici e pentru Bergamo sau Valencia? Vezi, dom'le, ca te bagi peste coada de Lyon!" Iar daca ajungi sa stai o ora sa astepti "check in"-ul reusesti sa vezi toata "crema" din Romania: romanasi care se intorc in Spania cu camasi care nu le mai ajung burtile, cu cate un ghiul pe fiecare deget mic de la mana, cu cate vreo 3-4 lanturi la gat, cate o tigancusa blonda, cu sutienul la vedere (de culoare neagra) sub un maieu portocaliu, sandale verzi, speriata toata langa pestele ei, sau tinerii care se intorc la parintii din Italia/Spania - cu o gentuta mica, cu hainute numai de firma pe ei, cu muschii bine formati la sala, cu ochelari de soare si in avion, cu cate un Red Bull in mana caci abia s-au trezit din cheful de cu o noapte in urma.... Zambet de hiena in coltul gurii...

Cand mi-am luat bilete de avion la WizzAir am fost avertizata ca sunt intarzieri la aceasta companie. Nu prea ma prindeam cum se poate intampla :) Inocenta de mine! Atat la dus, cat si la intors am avut intarzieri, adica ajungeam sa ne imbarcam (efectiv sa urcam in avion) dupa 30 de minute de la ora de plecare. La Baneasa ni s-a spus ca avionul nostru a prins o pasare la unul din motoare si se fac verificari in plus inainte sa plece. Am inteles. Era evident ca nu vroiam sa plecam cu un motor ciufulit, cu pene si pasari prin el. Insa la intoarcere nu se mai intamplase nimic. Stateam frustrati la coada si vedeam pe altii in jurul nostru se imbarcheaza desi aveau ora de plecare dupa a noastra. Ce se intampla de fiecare data cu avionul nostru??? Pana la urma misterul s-a descifrat! Fiind o companie low cost, acelasi avion face mai multe ture intr-o zi. De fiecare data cand trebuia sa plecam, trebuia mai intai sa asteptam sa aterizeze avionul nostru, sa coboare lumea si bagajele din el, sa i se faca verificarile necesare si sa i se puna combustibil, apoi sa ne primeasca pe noi, noii pasageri. Asa ca daca vreti un bilet ieftin de avion va recomand WizzAir, dar si o doza de distonocalm dupa voi.

Imediat ce am aterizat in Italia am simtit diferenta. Imi pare rau sa zic asta. Am crezut ca nu o voi mai zice. Insa la ce caldura era in Bucuresti, cei de pe Baneasa ne-au inghesuit ca niste animale intr-un singur autobuz, vechi si care abia ne tinea pe toti. In Orio al Serio ne-au asteptat cu 2 autobuze cu aer conditionat. Iar valizele le-am recuperat fara nici o urma de praf. Rest my case!

La intoarcerea in Romania am avut noroc ca am fost singurii care am aterizat la acea ora. Am fost doar noi cei din avion la "check out" si la luat bagajele de pe banda infim de mica de bagaje de la Baneasa. Cei care au mai aterizat pe Baneasa, cred ca zambesc putin...

Iar drumul prin Bucuresti... o placere ca de obicei... :) Iar taximetristii din capitala la fel de simpatici :) Imediat ce am ajuns in Bucuresti a trebuit sa ma trezesc ca nu mai exista bun simt la barbati, ca gesturi precum datul jos bagajului din portbagaj sau urcatul in autobuz sunt demodate, iar o femeie moderna trebuie sa le faca singura :D Welcome home!

Ei.... astea au fost fondantele calatoriei, fara de care nu as fi simtit ca viata e amestecata :)